Rectificare de buget în Covasna

Ministerul Finanţelor Publice, precum şi Consiliul Judeţean (CJ) Covasna, au repartizat către primării sumele care se acordă din cotele defalcate din impozitul pe venit, aceste sume fiind destinate acoperirii costurilor de funcţionare, rambursării unor datorii, respectiv pentru finanţarea unor proiecte mai mici de infrastructură.

Ministerul Finanţelor Publice, precum şi Consiliul Judeţean (CJ) Covasna, au repartizat către primării sumele care se acordă din cotele defalcate din impozitul pe venit, aceste sume fiind destinate acoperirii costurilor de funcţionare, rambursării unor datorii, respectiv pentru finanţarea unor proiecte mai mici de infrastructură.

Consiliul Judeţean Covasna a adoptat o decizie privind repartizarea către unităţile administrativ-teritoriale a sumei de 310 mii lei, destinată cofinanţării programelor de dezvoltare locală şi a proiectelor de infrastructură.

În cadrul şedinţei extraordinare ce a avut loc joi, CJ Covasna a adoptat o hotărâre conform căreia, pentru finanţarea programelor de dezvoltare locală, comunele mai mici vor beneficia de suma minimă de 5 mii lei, iar cele mari de suma minimă de 10 mii lei.

În opinia preşedintelui CJ Covasna, posibilităţile sunt limitate şi suma prevăzută este mică, dar în ciuda acestui fapt, aceste sume mici vor fi utilizate pentru realizarea unor lucrări de succes. „În cel mai solidar mod au procedat primarii din zona Covasna, deoarece au renunţat la sumele de bani repartizate localităţilor lor şi le-au cedat comunei Brateş care finanţează lucrările de canalizare, precum şi lucrările de reparaţie a podului de peste râul Negru, de la Telechia. Primarul municipiului Sfântu Gheorghe a cedat suma de 5 mii lei comunei Malnaş care se confruntă cu dificultăți financiare.”

Preşedintele judeţului, Tamás Sándor, s-a exprimat împotriva metodologiei inechitabile de repartizare a sumelor. Acesta a prezentat în cadrul şedinţei o hartă pe care apar sumele defalcate la nivel de ţară şi din care rezultă că din cele 16 judeţe ale Ardealului, 14 sunt contribuabili net, adică toate cele 14 judeţe primesc înapoi bani mult mai puţini decât dau la bugetul central.

„Ţinutul Secuiesc este una dintre regiunile ţării cu cei mai conştiincioşi contribuabili, şi totuşi suntem discriminaţi. Trebuie să salvăm din punct de vedere financiar Ardealul de Bucureşti. La nivelul Ardealului, doar judeţele Maramureş şi Caraş Severin sunt cele care primesc bani mai mulţi decât dau la bugetul de stat. La nivel naţional, Ardealul este cel mai mare perdant. Situaţia nu este mai bună nici în cazul judeţelor secuieşti. În schimbul sumei de 106 milioane de euro, virată la bugetul de stat sub forma impozitului şi a taxelor, judeţul Harghita a trebuit să se mulţumească cu suma de 87,5 milioane de euro; judeţul Covasna a contribuit la bugetul de stat cu suma de 75 milioane de euro – în schimb a primit cu puţin peste 59 milioane de euro. În judeţul Mureş, situaţia e şi mai gravă, din cei 202 milioane de euro, judeţul a primit înapoi doar 143 milioane euro. Cel mai „norocos” judeţ a fost Vasluiul care a contribuit la bugetul central cu 66 milioane euro şi a încasat aproape 105milioane de euro, practic a primit înapoi 158,6% din suma totală vărsată la bugetul de stat. Pe lângă judeţul Vaslui care deţine „recordul pozitiv”, statul român a completat şi contribuţia de 67,5 milioane de euro a judeţului Botoşani cu suma de 33 milioane de euro, astfel că acest judeţ a primit înapoi 101 milioane de euro. În schimbul sumei de 78,4 milioane de euro, judeţul Gorj a beneficiat de 83 milioane de euro, iar judeţul Teleorman a contribuit la bugetul de stat cu 52,6 milioane de euro şi a primit înapoi 75,5 milioane de euro. Pentru judeţul Vrancea, cei 63 de milioane de euro trimişi la bugetul central i-au adus 81,6 milioane de euro” – a declarat preşedintele judeţului.